Cum va fi România în anul 2050?

După o idee-coșmar de Francis Fukuyama

Peste 25 de ani, voi fi un moș ciufut, care-și va bate la mașina de scris gândurile pe care nu i le va citi nimeni. Și România?

În anul 2050, România va fi, conform articolului 1 al noii Constituții, (1) stat naţionalist și suveranist. (2) Forma de guvernământ a statului român va fi republica creștin-ortodoxă a uniunii triburilor dacice din România. (3) România va fi un stat în spiritul idealurilor Turul doi ânapoi din decembrie 2024. Țara va fi condusă de venerabilul Călin Georgescu, regele-preot intermediar între lumea divină și lumea pământeană. După binecuvântata desființare a majorității partidelor - PSD va supraviețui, fiind reformat de către Ciprian Pintea, între timp absolvent al Academiei Matrimoniale - patria va fi guvernată prin rotație de cele mai gălăgioase comunități românești din diaspora. Matematica va fi scoasă în afara legii, iar universitățile vor fi înlocuite de școli profesionale la absolvirea cărora elevii vor deveni șefi de galerie. Viorica Dăncilă va fi președinta Academiei Române. Formele de relief ale parcărilor românești vor fi cunoscute în întreaga lume, găzduind autovehicule rămase fără baterii. Internetul se va întrerupe precum curentul în anii 80 ai secolului trecut. Capitala se va limita la Tricodava. În magazine se va găsi doar marfă românească refuzată la export, cu excepția celei de import, dar la care au muncit tot români. Divertismentul se va rezuma la trapanele, la concursul național „Insula iubirii din familia tradițională” și la cântece populare de tip nou, precum imnul oficial „Românie, mândru plai”. Versuri ca „Avram Iancu Ioan Cuza și cu Ștefan au luptat/ Da da aici în țara mea/ Să nu calce sfânta glie vreun străin nebotezat...” nu vor mai fi contestate de ilegaliști - care au cârcotit în anii de prigonire a suveranismului că Ioan Cuza împământenise și nebotezați, iar Ștefan fusese aliat cu păgânii - fiindcă ideea de contestare va dispărea. Economia îi va pune la încercare pe români, care nu prea vor avea pe ce să-și dea rublele strânse la ciorap.

America anilor ‘50 din acest secol

Să aruncăm o privire peste SUA anilor ‘50. „Economia Statelor Unite nu a fost atât de puternică în ultimele decenii, dar americanii sunt mult mai autonomi decât în trecut. Aceștia și-au dat seama că n-au nevoie de toate produsele, alimentele, filmele și oamenii care odată erau lăsați să intre în țară. Călătoriile în afara țării sunt supraestimate considerabil. Americanii au trebuit să se adapteze, în orice caz, la Sfera de Coprosperitate Chineză din Asia, care cuprinde Japonia, Coreea și Taiwan (în sfârșit întors la locul său de drept în Republica Populară Chineză). Președinții americani înțelepți au recunoscut că popoarele din Asia pot lua propriile decizii fără ajutorul american și au evitat astfel cel De-Al Treilea Război Mondial. O pace similară domnește pe partea vestică a continentului eurasiatic. Rusia a reparat greșeala provocată de destrămarea Uniunii Sovietice prin reîncorporarea Ucrainei, a celor trei țări baltice, a Georgiei, a Moldovei și a Poloniei de est în sfera sa de influență. Din nou, lumea a fost scutită de un război nuclear, atunci când Washingtonul și-a dat seama că nu are dreptul să spună Moscovei cum ar trebui să se comporte față de vecinii săi”.

Fragmentul anterior tocmai a fost publicat în „The New York Times” cu titlul „Francis Fukuyama: un coșmar revizionist” și subtitlul „Imaginarea unei lumi în care istoria a fost rescrisă pentru a ne salva - de noi înșine”. Conform publicației americane, reflecțiile personale ale cunoscutului sociolog și politolog - sursa de inspirație pentru rândurile mele - fac parte dintr-o serie intitulată Marile idei, în care se răspunde la o singură întrebare: Ce este istoria?

România pietonalelor cu artă holografică și bănci inteligente

Dacă v-a displăcut cum mi-am imaginat România, vă prezint o versiune idilică, realizată de ChatGPT.

„Iată o descriere detaliată a unei Românii utopice în anul 2050, prezentată ca un peisaj viu, cinematografic

Momentul zilei: După-amiaza târziu, cu lumina aurie a soarelui care învăluie peisajul, evidențiind atât natura, cât și arhitectura.

Anotimp: Primăvara târzie - verdeață luxuriantă, flori înflorite, cer senin.

Prim-plan (oraș și oameni)

Clădiri:

Structuri elegante, de înălțime medie, realizate din sticlă, lemn și beton biologic.

Multe clădiri sunt împletite cu grădini verticale, pereți vii și acoperișuri cu panouri solare.

Motivele tradiționale românești (precum arcadele în stil brâncovenesc și sculpturile în lemn) sunt integrate subtil în fațade prin intermediul materialelor de înaltă tehnologie, precum sticla programabilă.

Spații publice:

Bulevarde largi, pe care se poate merge pe jos, căptușite cu cireși, artă holografică și bănci inteligente.

Hub-uri culturale în care oamenii se pot implica în experiențe de realitate augmentată ale folclorului și istoriei românești.

Cafenele în aer liber alimentate cu energie regenerabilă, care servesc mâncare tradițională și futuristă fusion.

Oameni:

Grupuri multigeneraționale care se plimbă, merg cu bicicleta sau se deplasează cu dispozitive de mobilitate personală elegante.

Copiii se joacă în locuri de joacă interactive care îmbină realitatea fizică și virtuală.

Artiștii de stradă folosesc spectacole de lumini și proiecții de sunet, adesea cu tradiții muzicale românești.

Tehnologie și infrastructură

Transport:

Trenuri cu levitație magnetică silențioase alunecă în depărtare, parțial tunelate prin dealuri verzi.

Vehicule electrice autonome și taxiuri dronă zboară deasupra noastră, iluminate delicat pentru siguranță.

Drumuri inteligente căptușite cu verdeață care absoarbe CO₂ și luminează la nevoie.

Rețea energetică:

Turbinele eoliene și panourile solare împânzesc acoperișurile și dealurile din apropiere.

Panourile transparente de deasupra râurilor exploatează energia hidroelectrică fără a perturba fluxul.

Context (natură și identitate)

Munții Carpați se înalță, cu păduri seculare protejate și coridoare pentru animale sălbatice.

Bisericile tradiționale românești din lemn și satele fortificate au rămas conservate, fiind acum înconjurate de dezvoltare durabilă.

Fermele cu terase folosesc principiile agriculturii robotizate și ale permaculturii, iar noaptea strălucesc ușor cu bio-lumină.

Atmosfera

Aerul este proaspăt și curat, cu peisaje sonore ambientale generate de AI care combină cântecul păsărilor și instrumentele locale.

O energie pașnică - o societate în echilibru cu tradiția, natura și tehnologia viitorului”.

Ne putem alege viitorul?