Bun găsit în atelierul de șlefuit teatralitatea Constelațiilor familiale!

Cu „Nimic nu e întâmplător”, David Schwartz pune în scenă la TNB o strălucită aplicație practică a elementelor de teatru din terapiile de grup

Sunt peste 20 de ani de atunci, sper că s-a prescris confidențialitatea din jurul grupului de dezvoltare (n-a fost o Constelație familială, dar am identificat destule similitudini) la care am participat.

La picioarele mele, e ghemuită o femeie, căreia i s-a spus să stea așa ca să se vadă pe ea însăși în poziția adoptată față de mai mulți parteneri de viață care, invariabil, au agresat-o fizic.

Am primit acest rol doar datorită genului meu: sunt singurul bărbat din grupul de 12 persoane, participând toți, în mod voluntar, în timpul programului de lucru, la mai multe sesiuni denumite pompos „Managementul relațiilor de serviciu”, pe parcursul cărora se va vorbi aproape numai despre relațiile personale.

Suntem într-o sală de ședință din sediul impersonal și uniformizant, închiriat de corporația multinațională pentru care lucrez într-un bloc șic din Floreasca. Rolul de cobai într-un grup constituit la inițiativa directoarei de resurse umane doar ca să-și ia cumnată-sa nu mai știu ce atestat profesional mi se pare ridicol, însă rămân cât se poate de serios și de pătruns de importanța experimentului.

În schimb, rolul în sine pe care trebuie să-l joc - îmi amintește de diletantismul brigăzilor artistice din gimnaziu - mă frapează, deoarece tocmai descopăr că dezvoltarea în grup utilizează mijloace teatrale.

Presupun că această constatare - regizorul s-a și declarat atras de „teatralitatea specifică sesiunilor de constelaţii familiale. Aceste sesiuni au toate caracteristicile unui ritual, ca atare, cred că sunt foarte interesant de explorat cu mijloace teatrale, într-un spectacol” - va fi stat și la baza deciziei lui David Schwartz de a organiza și de a conduce atelierul de teatru documentar despre practicile dezvoltării personale și spirituale, în cadrul Centrului de Cercetare și Creație Teatrală „Ion Sava”, în 2023-2024. La atelierul și la procesul de documentare inițiate de regizor au participat actorii Ada Galeș, Iuliana Moise, Crina Semciuc, István Téglás, Ionuț Toader și Florentina Țilea - cei din distribuția noului spectacol de la TNB, „Nimic nu e întâmplător”.

Ca să și intru în ceea ce s-ar vrea a fi o cronică a acestui spectacol, regizorul David Schwartz așterne în „Nimic nu e întâmplător” un pertinent comentariu social despre contemporanii săi aflați în derivă. Era la îndemână să caricaturizeze Constelațiile familiale. N-o face, deoarece e un om de teatru cu experiență, care evită abordări facile, pe placul unui anumit tip de public. Așa că montarea la Naționalul bucureștean, prin care scrutează un proces terapeutic la modă cu mijloacele teatrului documentar, s-a transformat într-un atelier de după primul atelier. În noul atelier, David Schwartz ia la pilă creațiile teatrale ale unor amatori în propriile roluri slujind drept material documentar pentru acest spectacol, arătându-ne cum se face teatru real cu sprijinul unei echipe remarcabile de artiști profesioniști, care-și trec în cont creații actoricești strălucite. Îi plasează pe actori printre noi, ca să ne transmită că oricine putea fi oglindit pe scenă. Și le potențează prestațiile, până când ating ireproșabilul artistic: ritualul Haka cu István Téglás și Ionuț Toader impune tandemul masculin al stagiunii datorită măiestriei cu care e construit antagonismul demn de marile cupluri comice; secvența de dans extatic, impecabil coregrafiată, angrenează întreaga distribuție într-o scenă bogată vizual, de constelație în care fiecare corp ceresc dependent de celelalte continuă să se rotească în jurul propriei axe; derivatul interjecției „îhî”, devenită un „îhâm” plin de subînțelesuri, îi oferă Crinei Semciuc posibilitatea unui studiu sonor și interpretativ ce va deveni vierme în urechile spectatorilor.

În „Nimic nu e întâmplător”, David Schwartz face protagonist teatrul documentar, musafir mai nou și destul de timid la TNB. La Sala Atelier se va vedea însă o abordare în bunul spirit, neperisabil, al teatrului tradițional.